Mănăstirea Stânișoara

O oază de liniște la poalele munților! Așa poate fi descrisă succint, Mănăstirea Stânișoara, un lăcaș cu adevărat deosebit.

Istoria sa începe în urmă cu peste 400 ani atunci când câțiva călugări de la Mănăstirea Cozia au trecut Oltul și s-au retras pe aceste meleaguri formând schitul numit Nucet. Dintre aceștia îi amintim pe călugării sihaștrii Neofit și Meletie care și-au săpat chilii în muntele din apropiere, munte numit Sălbaticul. Cei doi au fost de altfel canonizați de Biserica Ortodoxă Română în 2016, prăznuirea lor având loc pe data de 3 septembrie.

De când au venit sfinții călugări pe aceste locuri, biserica mare este al patrulea lăcaș de cult ridicat aici. Aceasta a fost terminată și sfințită în anul 1907 și este închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe având hramul în data de 23 aprilie. Se remarcă cele patru vitralii de o mare frumusețe și pictura care nu a suferit până în prezent nicio restaurare; de menționat și că în interiorul bisericii se regăsesc moaștele Sfântului Neofit. Biserica mică, paraclisul mănăstirii, a fost construită ulterior, la peste 30 ani distanță, fiind destinată în special slujbelor de iarnă. Hramul său este Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și se prăznuiește pe 24 iunie.

De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut prin grele încercări având de suferit de pe urma incendiilor, iar în 1788 a fost prinsă în războaiele vremii căzând victimă asaltului trupelor turcești. Ruinele rămase au fost folosite drept adăpost de către păstorii care veneau cu oile în această zonă, de aici trăgându-se și denumirea de Stânișoara, adică o mică stână de oi.

Există însă și o frumoasă poveste a locului, cea a izvorului Sfântului Meletie care, ajuns la bătrânețe și neputând să mai meargă după apă, s-a rugat la Maica Domnului și astfel a apărut un izvor chiar lângă chilia sa, izvor care există și în ziua de azi și care alimentează întreaga zonă.

În ceea ce privește rânduiala mănăstirii, aceasta este una aspră, călugării postind în zilele de luni, miercuri și vineri și, în plus, de peste 400 ani nu se consumă carne, ci doar pește în zilele de sărbătoare. Se oficiază slujbe de 3 ori pe zi, inclusiv la miezul nopții, iar pe lângă cele obișnuite, se mai oficiază luni seara o slujbă la icoana adusă de la Muntele Athos, tot în tradiția mănăstirii făcându-se și slujba de priveghere la Acoperământul Maicii Domnului marți seara.

Accesul către Mănăstirea Stânișoara se poate face dinspre Stația CFR Turnu/Mănăstirea Turnu sau prin drumul forestier din Valea Păușa-Stânișoara. Odată ajuns aici vei descoperi un loc cu adevărat unic!

Mai multe fotografii

Descoperă Vâlcea Spirituală!

Urmărește Vâlcea Spirituală pe pagina de Facebook și canalul de Youtube!